Cum mi-am distrus tenul iarna, fără să-mi dau seama, și ce am învățat despre SPF

Cum mi-am distrus tenul iarna si ce am invatat despre SPF

Toată lumea știe cât de benefic este retinolul. Și eu știam. La începutul iernii am început un tratament mai serios cu el, seara, constant, iar pielea chiar arăta mai bine. Totul până într-un weekend la ski.
Nu era un soare puternic, era lumina aceea rece și difuză, nori, ceață, frig, exact genul de vreme în care nu te gândești nicio clipă la SPF. Am stat puțin pe pârtie și apoi la apres-ski, sub o terasă semi-acoperită. Nu am simțit căldură, nu am simțit disconfort.
Dar combinația dintre retinol, altitudine, frig și reflexia zăpezii mi-a destabilizat complet tenul.
La două zile după, aveam obrajii roșii, sensibili la atingere, usturime, senzația aceea de piele care „strânge”, mici cojițe și o textură aspră pe care nu o recunoșteam. Bariera cutanată era compromisă.
Când am ajuns la dermatolog, am înțeles ce s-a întâmplat: nu era doar retinolul. Mi-a confirmat că iritația bruscă, localizarea pe pomeți și modul în care simptomele au apărut la 48 de ore sunt semne clare ale fotosensibilizării accentuate de tratamentul cu retinol și de expunerea la UV pe zăpadă. Pe scurt, altitudinea, lumina reflectată și frigul au lucrat împreună împotriva pielii mele.

 Andreea.B

Mesajul pe care Andreea l-a împărtășit cu una din colegele noastre este doar unul dintre zecile de situații pe care le auzim, iarnă de iarnă, de la persoane care se confruntă cu probleme ale pielii apărute „din senin”. O mare parte dintre ele au un punct comun: tratamentul cu retinol, tretinoin, acid glicolic, AHA/BHA, peelinguri profesionale, microdermabraziune, microneedling, laser sau terapii de reînnoire celulară. Toate acestea au devenit parte normală din rutina noastră de skincare, dar și motivele pentru care clientele ne cer tot mai des opinia și ghidajul corect.

Și aici apare un detaliu pe care multe persoane îl subestimează: razele UVA sunt la fel de puternice în fiecare lună a anului. Iarna nu le „oprește”, norii nu le filtrează, iar frigul nu ne protejează, doar ne păcălește.

De ce contează UVA iarna?

UVA pătrund mult mai adânc în piele, până în derm, unde pot provoca:

  •     degradarea colagenului
  •     îmbătrânire prematură
  •     pete pigmentare
  •     sensibilitate crescută
  •     reparare lentă a barierei cutanate

Iar în contextul tratamentelor despre care vorbeam, lucrurile se amplifică. O piele aflată în proces de exfoliere sau regenerare este:

  •     mai subțire
  •     mai vulnerabilă
  •     mai reactivă la lumină și temperatură
  •     mult mai predispusă la iritație și hiperpigmentare

De aceea, combinația tratament fotosensibilizant, lumină difuză și frig este mult mai riscantă iarna decât credem.

Zăpada și reflexia UV, efectul surpriză

Puțini știu că zăpada poate reflecta până la 80% din radiația UV. Asta înseamnă că primești radiație:

  •     de sus
  •     din lateral
  •     și chiar de jos, prin reflexie

…chiar dacă stai sub o terasă, chiar dacă stai în umbră, chiar dacă cerul este complet acoperit.

Iar dacă adăugăm altitudinea, intensitatea UV crește cu aproximativ 10% la fiecare 300 de metri altitudine. Riscul devine și mai mare.

Afecțiunile dermatologice și SPF-ul în sezonul rece

Pielea cu probleme precum:

  •     rozacee
  •     dermatită seboreică
  •     eczeme
  •     hiperpigmentare post-inflamatorie
  •     cicatrici post-acnee

…reacționează mult mai agresiv la radiația UVA. Roșeață, pete, sensibilitate și inflamație pot apărea chiar și în zilele în care lumina pare „inexistentă”.

De aceea dermatologii recomandă SPF 50 pentru aceste situații, indiferent de anotimp.

UVA trec prin nori: 80–90% radiație, chiar și în zilele mohorâte

Un alt aspect important este faptul că UVA penetrează norii în proporție de 80–90%.
Asta înseamnă că:

  •     iarna
  •     când cerul e complet gri și opac

…pielea ta primește aproape aceeași cantitate de UVA ca într-o zi senină.

Frigul ne păcălește, nu radiația.

Când alegem SPF 30 și când alegem SPF 50 iarna?

Recomandarea este simplă și logică:

SPF 30 e suficient dacă:

  •     locuiești în oraș, la altitudine mică
  •     nu ai tratamente fotosensibilizante în rutină
  •     nu ai afecțiuni dermatologice
  •     nu petreci timp îndelungat afară
  •     vorbim de zile obișnuite, fără zăpadă

Protejează pielea de radiațiile UVA zilnice, reflexii, lumină difuză și expunere prin geam.

SPF 50 devine necesar dacă:

  •     ești la munte sau în zone cu altitudine
  •     există zăpadă (reflectă radiația intens)
  •     urmezi tratamente cu retinol, tretinoin, acizi, peelinguri, laser sau microneedling
  •     ai pielea sensibilă sau afecțiuni dermatologice
  •     ai predispoziție la hiperpigmentare
  •     ai cicatrici post-acnee în curs de vindecare

În aceste situații pielea este mult mai vulnerabilă, iar UV-ul mult mai agresiv. SPF 50 nu este „prea mult”, este necesar.

Concluzie despre SPF în sezonul rece

Iarna nu ne protejează automat de radiație, chiar dacă lumina pare slabă, iar frigul ne face să credem că soarele „doarme”. Pielea nu simte temperatura, ci radiația. Iar radiația UVA este prezentă în fiecare zi, influențând colagenul, bariera cutanată, sensibilitatea și procesul de îmbătrânire.

Pentru o piele sănătoasă, luminoasă și protejată, SPF-ul rămâne un pas esențial, indiferent de anotimp.